Martorul istoriei: Bătrânul Carpaţilor

l Cel mai vechi copac din România se află în judeţul Braşov

La marginea satului Mercheașa din județul Brașov, aflat la 11 kilometri de oraşul Rupea, într-o oază de liniște și un peisaj care îți fură privirea, se află cel mai vârstnic copac din România. Merchenşenii sunt cu oameni gospodari şi asta se vede de cum intri în sat. Iar dacă îi întrebi cu ce se mândresc ei mai tare şi mai tare îţi vor spune într-o voce de copacul vechi de aproape un mileniu.

Peste 900 de ani de istorie

Acum mai bine de 900 de ani, un micut şi firav lăstar a răsărit plăpând dintr-o ghindă. Bătrânul gorun a asistat la venirea saşilor în Ardeal, la venirea şi plecarea cavalerilor teutoni, apoi la invaziile popoarelor migratoare. A fost martor la toate războaiele şi răscoalele şi, în tot acest timp, a crescut şi a avut norocul să scape de animale, apoi de toporul oamenilor, de trăznete, vijelii, dăunători. A fost aici atunci când descoperirea Americii era la sute de ani în viitor, când credeam că pământul e centrul universului, sau când România mai avea sute de ani până să devină o ţară. Şi va fi tot aici, la fel de mare şi calm, atunci când noi vom fi istorie.

Descoperit de o fetiţă

Circumferinţa măsurată la înălţimea de 1,3 m de la pământ este de 9,3 metri. Înălţimea arborelui este de 21,3 metri, coroana e întreagă, rotundă. În plus, până la înălţimea de trei metri de la pământ, are cinci cioturi, urme ale unor ramuri rupte de-a lungul vieţii sale. Turiștii vin să îl admire, indiferent de anotimp. Alţii îl ajută să meargă mai departe în istorie culegând o ghindă de pe jos şi plantându-o undeva departe într-un loc protejat. Stejarul secular de la Mercheaşa a fost descoperit în urmă cu zece ani, în urma unui concurs organizat pentru copii de către Fundaţia „Mihai Eminescu Trust”. O fetiţă din satul Mercheaşa a făcut descoperirea. În 2011, sătenii alături de asociaţia Geopark Perşani au înscris copacul într-un top al celor mai vechi arbori din ţară şi l-au botezat „Bătrânul Carpaţilor”.

Protejat de maşini

După descoperirea venerabilului arbore, Asociaţia Carpaterra împreună cu Institutul de Cercetare Agricolă şi Silvică (ICAS) Braşov au evaluat vârsta stejarului, după o metodă stabilită de cercetătorii englezi, care au măsurat timp de 300 de ani un stejar într-o zonă din Anglia şi au observat că acesta creştea mai mult de un metru într-o sută de ani. Un calcul simplu arătă că arborele are 9,3 metri circumferinţa, deci peste 900 de ani. Din evaluările făcute de cercetătorii de la ICAS Braşov a rezultat o vârstă de 923 de ani. În jurul stejarului, la o distanţă de 150 de metri, s-a construit un gard pentru a fi protejat, iar cei care vin cu maşina sunt atenţionaţi să-şi parcheze autoturismul la o distanţă de 400 de metri de copac.

Concurat de un stejar din Suceava

„Bătrânul din Carpaţi” făcea parte pe vremuri dintr-o pădure de stejari care se întindea pe 300 de hectare, dar care astăzi nu mai există. Cel mai bătrân stejar din România e de fapt gorun sau stejarul de deal, tot o specie de stejar, uşor diferit datorită ghindelor sale mai alungite şi a frunzelor mai puţin alungite şi mai puţin franjurate. Un timp acest titlu a fost contestat de alt stejar secular aflat în judeţul Suceava, localitatea Cajvana. Însă vârsta stejarului sucevean a fost estimată prin radiocarbon la 810 ani, prin urmare stejarul de la Mercheașa, cu aproximativ 920 de ani, a câştigat.

Drumul până la venerabilul stejar

Pentru a ajunge în localitatea Mercheașa trebuie străbătuţi 65 de kilometri de la Braşov. Se poate vizita cu mașina sau cu bicicleta. Ajungeți acolo ieşind de pe drumul european E 60 din Rupea pe DJ 132 sau din Rupea Gară pe DJ 131 A, şi o luaţi spre Homorod, iar apoi pe DJ 132 până în Mercheașa. Din E 60 până la Mercheașa sunt 10 kilometri pe drum județean. Relativ ok, doar câteva gropi vă mai strică ocazional bucuria. Ajungeţi şi treceţi de satul Mercheașa şi la 300 de metri după ieşirea din sat veţi observa pe dreapta un drum de pământ care urcă pe un deal. Din şosea şi până la stejar sunt 2,5 km. Puteţi lăsa autoturismul jos, în şosea. Dacă nu e noroi, puteţi urca cu maşina o bucată bună de drum. Arborele se înalţă singuratic într-o poiană. Îl găsiţi imediat, pentru că e mare şi are un gard împrejur.

Secularii din Cristian

În judeţul nostru se află şi alţi arbori străvechi. La ieşirea din Cristian spre Râşnov, drumul coteşte spre stânga pe un drum de ţară. La câteva sute de metri de asfalt se află locul preferat al amatorilor de bere şi grătare. Picnicurile lor sunt vegheate de un grup de stejari bătrâni de peste patru sute de ani. În urmă cu mai mulţi ani, studenţii Facultăţii de Silvicultură din Braşov au încercat să dateze vârsta mai multor copaci din zonă. Cu ajutorul unui burghiu special au colectat material lemnos din tulpină până în miezul copacului. Pe lemnul extras au numărat inelele anuale. Astfel au determinat vârsta mai multor arbori. Acolo unde diametrele erau prea mari, au aproximat vârsta arborilor la peste 400 de ani.

Mişcarea Chipko

Mulţi turişti caută astfel de arbori speciali pentru a-i îmbrăţişa. Unii consideră aceasta o formă de terapie, alţii o folosesc pentru a se relaxa. „Tree hugger”, cel sau cea care îmbrățișează un copac, este o expresie deseori folosită în SUA pe post de insultă sau ca un eufemism care descrie o persoană complet ruptă de realitate. Ideea, promovată mai ales de mişcările hippie, a pornit de la un protest non-violent pentru protejarea copacilor în India. Mișcarea Chipko a început în 1973 în Uttarakhand şi Uttar Pradesh, la poalele Himalayei. Pădurea din India de unde a pornit Mişcarea Chipko a devenit un punct de adunare pentru multe viitoare mișcări ecologice din întreaga lume. „Chipko” înseamnă „a îmbrățișa” în limba indiană, reflectă pur și simplu principala lor tactică – aceea de a înconjura copaci cu braţele pentru a-i împiedica pe tăietorii de lemne să-i doboare.

Silvoterapie antipandemie

Conceptul Chipko a depăşit faza de protest ecologic şi a devenit o modă. Anul trecut, serviciul forestier din Islanda a oferit o sugestie neobişnuită persoanelor care suferă din cauza lipsei de contact în izolare, în contextul pandemiei de coronavirus: să îmbrăţişeze un copac. Fie că se numește ecowellness sau silvoterapie, noul trend e foarte în vogă, mai ales în Belgia sau Islanda. Similar, în Japonia, „shinrin yoku” sau „baia de pădure” este o practică uzuală ce implică petrecerea timpului în sânul naturii, atât pentru a avea grijă de sănătate, cât și pentru a redescoperi comuniunea cu natura și a deveni, astfel, mai înclinați să o protejăm.

Copacii vindecători

Deşi utilizată încă din antichitate, dendroterapia a fost recunoscută ca metodă terapeutică abia pe la începutul secolului al XX-lea. Aceasta se bazează pe faptul că orice pădure conţine oxigen, foarte benefic pentru organismul uman. Oxigenul ajută la activarea circulaţiei sangvine, creşte numărul globulelor roşii, uşurează respiraţia în cazul bolilor pulmonare, oxigenează creierul (întârzie îmbătrânirea), combate insomnia, întăreşte organismul, alungând stresul şi oboseala. Arborii seculari sunt adevărate fabrici de oxigen. În plus, ei au capacitatea de a absorbi praful. În pădure, concentraţia medie a prafului din aer este cu 30% mai mică decât la periferia localităţilor. În plus, plantele conţin fitoncidele, substanţe care sunt capabile de a ucide sau inhiba dezvoltarea infecţiilor bacteriologice sau fungice. De asemenea, îmbrățișarea unui copac creşte nivelul de oxitocină – denumită şi „hormonul iubirii” – responsabilă de legăturile emoţionale bazate pe încredere.

1097. Din acest an datează prima atestare medievală a oraşului Alba Iulia (anticul Appullum). Aici se pun bazele primei epis­copii de rit catolic a maghiarilor. Pe teritoriul Transilvaniei au loc lupte între pecenegi şi maghiari. Câţiva ani mai târziu, în 1001, Ştefan I devine primul rege al Ungariei.

1197. Începe domnia lui Ioniţă Vlahul, rege al bulgarilor şi românilor, în sudul Dunării. Teritoriul Transilvaniei este atacat de cumani. 13 ani mai târziu, printr-o diplomă a regelui maghiar Andrei al II-lea, Cavalerii Teutoni sunt așezați în Țara Bârsei.

1297. Voievod al Transilvaniei este Ladislau Kan. La sud, în Valahia, domneşte Tihomir, tatăl lui Basarab I, întemeietorul Țării Românești. Acesta se presupune că a fost legendarul Negru Vodă, descălecătorul, venit din Ţara Făgăraşului. Tihomir este aliat al lui Kahn împotriva lui Otto de Bavaria, care fusese ales rege al Ungariei.

1397. Trei ani mai devreme începuse construcţia zidurilor cetăţii Braşovului. În 1395, tot aici, se încheie alianța antiotomană între Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, și Mircea cel Bătrân, domnitorul Țării Românești. În 1400, are lor cea dintâi invazie turcească în Țara Bârsei.

1497. Doi ani mai devreme, are loc victoria armatelor transilvănene conduse de Pavel Chinezul şi Bartolomeu Dragffy asupra oştilor turceşti. În 1498, Braşovul preia domeniul Bran şi apărarea trecătorilor din zonă.

1597. Este anul în care Mihai Viteazul face pace cu Imperiul Otoman. Doi ani după, are loc bătălia de la Şelimbăr, în care voievodul înfrânge oastea transilvăneană. Tot atunci, intră în Alba Iulia ca stăpân al Transilvaniei. În 1599, oastea lui Mihai Viteazul trece prin Ţara Bârsei, poposind în tabără la Prejmer şi apoi între Cristian şi Ghimbav. După un an, îşi face intrarea triumfală în Braşov şi convocă Dieta Trans.

1697. Un an mai târziu se înfiinţează Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) în Tran­silvania. Sinodul de la Alba Iulia decide integrarea religioasă a românilor ardeleni sub autoritatea papei de la Roma. Un an mai târziu, Transilvania trece de sub stăpânirea otomană sub cea habsburgică.

1787. Cu un an în urmă a început construcţia Bisericii “Sfânta Treime Grecească”, primul lăcaș de cult ortodox din Cetatea Brașovului. Trei ani mai târziu, apare primul ghid turistic al Transilvaniei la Sibiu. Iar în 1791, românii din Transilvania înaintează împăratului Leo­pold al II-lea memoriul intitulat “Supplex Libellus Valachorum”.

1897. La Braşov, începe construcţia Palatului Finanţelor, actualul sediu al Primăriei Municipiului Brașov. În acelaşi an, este asanat lacul din zona terenului viitorului Liceu Sportiv. Doi ani mai târziu, apar şi primele posturi telefonice din oraş.

1997. Doi ani mai devreme, România îşi depune candidatura la UE şi se lansează PROTV. În 1996, la conducerea primăriei Braşov, Adrian Moruzi este înlocuit de Ioan Ghişe. Doi ani mai târziu, în urma unui răsunător scandal de corupţie, care a scos la iveală devalizarea băncii, guvernul lichidează falimentara „Bancorex”.

2021. După 16 ani, Braşovul are un nou primar, Allen Coliban. Cu doar un an înainte, omenirea a trecut prin cea mai mare criză sanitară. În România, până în luna martie, la începutul valului trei al pandemiei globale de Covid -19, s-au înregistrat în total aproape 22.000 de morţi. Braşovul se află în campanie de vaccinare.

Cei mai bătrâni arbori

• Cel mai bătrân copac din Europa, este un pin supranumit Italus, are 1.230 ani şi se află în Parcul Naţional Pollino, în Italia la sud de Napoli.

• Cel mai bătrân copac din lume este tot un pin (Pinus Longaeva), însă de peste ocean şi anume din California, care are peste 5.000 de ani.

Best seller despre terapia cu copaci

În 2011, Matthew Siverstone a publicat o cartea “Orbit de ştiinţă“ în care-şi expune studiile privind proprietăţile vibraționale ale plantelor şi copacilor. Autorul, un antreprenor de succes, a fost nevoit să-şi întrerupă cariera datorită unei boli grave a fiului său. Deşi provenind dintr-un mediu medical foarte tradițional, atât fratele, cât și tatăl său fiind doctori, autorul a pus la îndoială fundamentul conceptelor tradiţionale din medicină.

Siverstone prezintă numeroase studii în care se arată cum starea generală de sănătate a copiilor suferind de diverse probleme a fost îmbunătățită prin interacţiunea cu plante și copaci. Explicația lui este că vibrațiile copacilor influenţează procesele biologice din corpul uman. Cartea a avut un succes mondial.

Cătălin Cantor, Asociația Carpaterra (declaraţie pentru Digi TV):

„Împreună cu specialiști de la ICAS, Institutul de Cercetare din Brașov, l-am evaluat și utilizând o metodă statistică am constatat că arborii din aceasta specie, Quercus robur, cresc cu aproximativ un metru în cir­cumferință într-o sută de ani, adică cam 1 cm pe an. Arborele nostru, având circumferința de 9,3 metri, măsurată la 1,10 metri faţă de pământ, a fost estimat la peste 900 de ani.“

Veteranii pădurilor din România

STEJARUL LUI ŞTEFAN CEL MARE

Un stejar secular aflat în Cajvana, județul Suceava, are o înălțime de 23 metri și o circumferință de 11 metri, în punctul cel mai gros al copacului. Testarea vârstei stejarului, cu datare radio-carbon, a dus la concluzia că ar avea în jur de 800 de ani. Legenda arborelui spune că Ştefan cel Mare, celebrul domnitor moldovean, s-a odihnit la umbra lui.

STEJARUL CONTELUI TELEKI

Un alt arbore impresionant se află în Posmuș, județul Bistrița-Năsăud, pe domeniul castelului Teleki. Stejarul, care are o înălțime de 25 de metri, a rămas în viață şi are o coroană bogată chiar dacă, potrivit sătenilor, a fost lovit de mai multe ori de trăsnet. Trunchiul este foarte gros, având 710 cm. Pe el este montată o mică tablă pe care scrie 1406. În anii 1920, stejarul a fost lovit de fulger de două ori. Ultimul proprietar, contele Teleki Ernő, al 10-lea din şirul moşierilor Teleki, a reuşit să stingă focul şi să salveze copacul.

PAZNICUL CIBINULUI

Un brad de aproximativ 500 de ani, mai înalt decât un bloc cu 10 etaje, se află în județul Sibiu. Bradul secular este cel mai vechi pom din Munții Cindrel. A fost denumit „Paznicul Cibinului”, iar în jurul lui s-a creat și o legendă. Se spune că a crescut atât de mult pentru că un cioban l-a rugat pe Dumnezeu într-un vis să-l ajute să-şi găsească oile rătăcite. Din vârful arborelui păstorul a putut să-şi zărească turma pierdută.