Povestea caselor din Piața Sfatului nr. 21 și nr. 22 (Șirul Inului)

În forma actuală, casa aflată astăzi la adresa Piața Sfatului 21, a fost ridicată în 1877 de familia Gross Bartholomäus. Este cumpărată de la văduva primului proprietar de Schuller Wendelin în 1900, apoi de firma Schul & Mor, în 1908. Comercianții Elepataki Mór și Arnold Schul apar și în lista de viriliști brașoveni, ca „membri de rezervă”, în lista publicată de „Gazeta de Transilvania” în 31 ocrombrie 1908 (foto). În sistemul de vot din Austro-Ungaria, viriliștii erau cei care, plătind un impozit mare, aveau dreptul de a participa la alegerea deputaților în parlament, De asemenea, viriliștii aveau dreptul de a fi membrii ai consiliului comunal sau al celui municipal fără a fi aleși. Elepataki Mór și Arnold Schul, negustori evrei sunt și generoși donatori pentru finalizarea sinagogii din Brașov, conform unui articol publicat de „Brassói Lapok” în 13 octombrie 1910.

În 1913, proprietar este Ascher Ieni,  la parter aflându-se magazinul său de confecții.

De la firma Ascher, este adjudecată de firma AGECO S.A., care o vinde Băncii Comerciale Române, dar râmâne chiriașă. AGECO SA este una dintre cele mai mari firme de import-export de la acea vreme, având o secție pentru textile. Reprezentantă a unor mărci de prestigiu din acea vreme, societatea avea ca activitate vânzarea en gros de textile (foto).

În aceeași perioadă cu magazinul „Ageco”, la etaj a funcționat Uniunea Gremiilor Comerciale din Transilvania.

În 1940, prin donația Fundației Eduard Böhlert, casa ajunge în proprietatea Bisericii Evanghelice. În timpul perioadei comuniste, aici a funcționat un magazin de încălțăminte.

 

Imobilul de la numărul 22, a aparținut tot lui Plecker von Pleckersfeld, consilier regal și judecător al Curții Supreme Ungare, până în anul 1905, când a fost preluat de fundația Czeides. În această casă și-a petrecut ultimii ani din viață tipograful, editorul și – între 1876 și 1879, judele orașului Brașov, Johann Gött.

Originar din Frankfurt pe Main, Gött vine la Brașov, unde preia tipografia înfiintata de Johannes Honterus de pe Șirul Inului nr. 27. Johann Gött s-a impus în noua patrie prin ideile sale de toleranţă şi egalitate în drepturi, editând o serie de ziare şi periodice, numeroase volume, în limbile română, germană şi maghiară. În aceasta tipografie, la 12 martie 1838, cu George Barițiu ca redactor șef, iese primul numar al ziarului,,Gazeta de Transilvania”. Tipografia „Johann Gött și Fiii” – aflată pe strada Vămii (actuala Mureșenilor) nr. 10 – a fost o prezență importantă în comunitatea brașoceană, publicând anual, între 1846 și 1916, „Cartea de adrese a Brașovului”.

La sfârșitul secoluli al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea, în spațiul de la parter a funcționat atelierul-magazin al pălărierului Heinrich Tischler.

Sursele documentare: „Clădirile din Piața Sfatului Brașov” de Nicolae Cornel Russu și Peter Simion (Editura Aldus, 2023); „Brașovul de altădată” de Sextil Pușcariu (Editura Dacia, 1977); „Brașovul de odinioară” de A. Căncescu și T. Mâzgăreanu (Editura Foton, 2008), colecțiile publicațiilor „Gazeta Transilvaniei” (1838-1945) și „Brassói Lapok” (1904-1940), precum și resurse internet.