![](http://casasfatului.ro/wp-content/uploads/2023/08/evolutiepiatasf25-copy-1140x1260.jpg)
Povestea casei din Piața Sfatului nr. 25 (Șirul Inului)
Primul proprietar cunoscut al clădiri, între 1739 – 1798, a fost Georg Ferdinand de Drauth, secretar al magistratului orașului. Trecută ulterior pe la mai mulți proprietari, casa este cumpărată în 1829 de doi negustori români – Ion și Constantin Ceprescu, împreună cu moșierul Dumitru Nicolau. La parter, spațiul comercial este închiriat firmei Laszlo &Kindler, magazin de stofe și articole de modă.
![](http://casasfatului.ro/wp-content/uploads/2023/08/bal-gt-1861-18ianuarie.jpg)
De la urmașii lui Nicolau, în 1885, casa este cumpărată de Iacob, primul din „dinastia Mureșienilor”, familia de cărturari brașoveni. Venit la Brașov de la Blaj pentru a-l ajuta pe George Barițiu să redacteze primul ziar politic al românilor ardeleni, „Gazeta de Transilvania”, Iacob Mureșianu (1812-1887) se stabilește aici în 1837. Se căsătorește în 1840 cu Sevastia Nicolau, dintr-o bogată familie de negustori șcheieni. Din 1850, devine proprietarul „Gazetei Transilvaniei”. Nu este numai ziarist, ci și un activist pentru drepturile românilor, fondând„Casina Română” și „Reuniunea Femeilor Române”.
![](http://casasfatului.ro/wp-content/uploads/2023/08/familiamuresianu-1024x486.jpg)
La scurt timp după moartea lui Iacob Mureșianu, în septembrie 1887, „Gazeta Transilvaniei” – condusă de fiul său Aurel (1847-1909) – îşi anunţa cititorii de achiziția tipografiei. Începând din anul următor, gazeta va fi editată în Tipografia „A. Mureşianu”, care a funcționat în casa de pe Șirul Inului. Până atunci, reputatul ziar fusese publicat în tipografia lui Johann Gott. Maşina de tipărit a fost adusă de la Viena.
![](http://casasfatului.ro/wp-content/uploads/2023/08/tipografie.jpg)
Soția lui Aurel, Elena (1862-1924), a urmat cursurile Școlii de Arte și Meserii din Viena, devenind prima pictoriță cu studii de specialitate din spațiul românesc. Profesor și compositor, Iacob Mureşianu jr. a studiat ingineria la Viena, în paralel cu studiile musicale, apoi, a urmat Conservatorul din Leipzig. A editat, la Blaj, prima revistă muzicală din ţara noastră, intitulată „Musa Română”
Văr cu Aurel, Andrei Mureșianu a venit ca profesor la Brașov în 1848. Poemul său „Un răsunet”, scris la Brașov pe melodia unui vechi imn religios, a devenit imnul României în 1990.
La începutul secolului trecut, la parterul casei funcționa magazinul negustorului A. Bidu.
![](http://casasfatului.ro/wp-content/uploads/2023/08/bidu-gt-1919-7iulie-779x1024.jpg)
În 1968, în urma donației apartamentului familiei Mureșianu, împreună cu o arhivă de peste 25.000 de documente, s-a înființat aici Muzeul Casa Mureșienilor.
Sursele documentare: „Clădirile din Piața Sfatului Brașov” de Nicolae Cornel Russu și Peter Simion (Editura Aldus, 2023); „Brașovul de altădată” de Sextil Pușcariu (Editura Dacia, 1977); „Brașovul de odinioară” de A. Căncescu și T. Mâzgăreanu (Editura Foton, 2008), colecțiile publicațiilor „Gazeta Transilvaniei” (1838-1945) și „Brassói Lapok” (1904-1940), precum și resurse internet.
S-ar putea să-ți placă și
![](http://casasfatului.ro/wp-content/uploads/2021/04/idareprezentativ-500x380.jpg)
Fabuloasa poveste a prinţesei din Homorod
februarie 2, 2024![](http://casasfatului.ro/wp-content/uploads/2021/12/foto-500x380.jpg)
Nicolae Teclu – braşoveanul care a inventat becul de laborator
decembrie 16, 2021![](http://casasfatului.ro/wp-content/uploads/2021/09/anotimpuri-500x380.jpg)