Constantin Cârțână, electricianul care a oferit un dineu vedetelor de la „Cerbul de Aur”

CEL MAI SCURT MANDAT

   Pentru o perioadă scurtă, de numai un an, în cea mai relaxată perioadă a dictaturii ceaușiste, la conducerea județului Brașov vine un prim-secretar promovat din funcția de primar la Brașovului (prim-secretar al Comitetului Municipal Braşov al al PCR).

   Constantin Cârțână s-a născut în 22 august 1929 în comuna Jupănești din județul Gorj. După ce face școala elementară în comuna natală, urmează, între 1943-1947, școala profesională la Făgăraș, calificându-se ca electrician și instalator. Aici descoperă și beneficiile politicii comuniste.

DIN FĂGĂRAȘ LA MOSCOVA

   După un curs de partid de trei luni, în 1948, pe lângă Comitetul județean de partid Brașov, devine unul dintre cei mai apreciați activiști ai Raionului Stalin. La mijlocul anilor ’50, este trimis la Școala Centrală a Comsomolului din Moscova. Învață repede limba rusă și, după trei ani de studiu, absolvă Școala Superioară de Partid de pe lângă C.C. al P.C.U.S, în 1966. La 11 iulie 1966, este ales prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid Brașov. La plecarea lui Gheorghe Pană la București, la sfârșitul anului 1969, Cârțână îi ia locul ca  prim-secretar al Comitetului judeţean de partid și preşedinte al Consiliului popular judeţean Braşov.

VEDETĂ ÎN „DRUM NOU”

   Într-o perioadă în care „Drum Nou”, organul de presă al comuniștilor, este tipărit în format mare și cu suplimente duminicale, apare în titlurile articolelor, dând interviuri generoase și chiar în poze cu vedetele primelor ediții ale „Cerbului de Aur”. Ulterior, o astfel de publicitate pentru un prim-secretar de județ nu se va mai întâlni în presa comunistă. Numele șefilor județeni vor fi întotdeauna enumerate cu grijă după și numai după cele ale conducătorilor de la vârf, veniți în delegații la Brașov. În 1969 apare chiar cu un pahar în mână, flancat de cântărețele Anda Călugăreanu, Luminița Dobrescu și Mihaela Mihai, celebre în acea vreme, sub titlul „Constantin Cârțână a oferit un dineu la Casa Armatei pentru participanții la festival”.

UN PRIMAR ÎNȚELEGĂTOR

   În cartea „Fiul Ploii, fragment dintr-un roman trăit”, fostul șef al Protocolului de Stat, Valeriu Iordan Popescu, face un potret al primului-secretar Cârțână, povestind o întâmplare din timpul când acesta era primarul Brașovului. „Cârțână impresiona prin pragmatism. Era atras, întotdeauna de partea pozitivă a lucrurilor, aborda calm problemele cele mai spinoase şi era mereu zâmbitor şi persuasiv”, îl descrie Popescu. Atunci când l-a însoțit pentru a găsi un local potrivit pentru dejunul unei delegații de 200 de persoane, din mai multe țări, Cârțână s-a dovedit a fi un șef mucalit și înțelegător. „Prima noastră ţintă a fost hotelul „Carpaţi” (astăzi ARO) şi am luat la rând sălile restaurantului. Prima surpriză. Deşi era doar ora 11,00 a.m. trei funcţionari superiori ai primăriei se cinsteau în incinta braseriei. Diplomat, Cârţână s-a făcut că plouă. A zâmbit, puţin amar… La Berăria de la subsol, un local amenajat special pentru turiştii obişnuiţi, fără prea multă dare de mână, la o masă centrală, slab luminată, tronau alţi trei funcţionari de la primărie, care la vederea primarului s-au ridicat în picioare, total surprinşi. Mucalit, Cârţână s-a oprit în loc şi cu o voce gravă, mirată, ni s-a adresat: «Spuneţi-mi, oameni buni, între timp Primăria şi-a schimbat sediul şi eu nu am fost informat? »…”

REALIZĂRILE LUI CÂRȚÂNĂ

   Cârțână apare în ziarele de partid ale vremii, talonându-l pe Nicolae Ceaușescu la vizitele de lucru din județul Brașov. Este o epocă a planurilor urbanistice ambițioase și a dezvoltării industriale.

   Alături de inginerul Mircea Suman, șeful Institutului Proiect Brașov, îi prezintă lui Ceaușescu machete uriașe ale poiectelor de dezvoltare a orașului Brașov sau a Poienii Brașov.

   În timpul mandatului său la conducerea județului, pe locul în care a fost demolată Vila Kersch, la colțul străzilor Republicii cu bulevardul Gheorghe-Gheorghiu Dej se începe construirea clădirii casei de modă, numit ulterior „Modarom”, iar cartierele muncitorești încep să se extindă cu din ce în ce mai multe blocuri.

   Începe sistematizarea masivă, prin demolări şi construirea de bulevarde cu fronturi stradale de blocuri înalte, cu magazine la parter.

   Nu în ultimul rând, în timpul mandatului lui Cârțână, turismul ia un avânt nemaiîntâlnit până atunci. Pe 15 august 1970 se inaugurează telecabina de pe Tâmpa.

AUTOINCENDIERE ÎN FAȚA BIROULUI TOVARĂȘULUI PRIM

   Aparent, comunismul părea că funcționează și anii duri din timpul instaurării regimului trecuseră. Nu era chiar așa. În timp ce cenzura publicațiilor era relaxată, iar magazinele erau bine aprovizionate, Securitatea își continua teroarea. Chiar sub fereastra biroului primului secretar, în 13 februarie 1970, un tânăr maghiar de 29 de ani, Márton Moyses, se autoincendiază. Autoritățile ascund incidentul de opinia publică, iar securiștii interzic orice formă de ajutor medical pentru victimă, care moare trei luni mai târziu la spitalul din Baraolt. „Nu mai vreau să trăiesc nicio clipă în țara în care oamenii Securității comit crime după crime, conducerea partidului fiind neputincioasă față de aceste abuzuri”, scria Moyses în scrisoarea de adio.

ÎNTORS LA PRIMĂRIE

   Din 1971, Cârțână se întoarce la postul de prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid Brașov, pe care-l ocupă până în iunie 1974. După decenii de „internaționalism proletar”, fațada regimului căpăta o aură din ce în ce mai naționalistă.Printre ultimele acțiuni notate de presa timpului ale primarului Cârțână se numără dezvelirea statuii lui Andrei Mureșianu. Lucrarea în piatră, concepută de sculptorul clujean Virgil Fulicea, a fost amplasată în zona verde cuprinsă între aripa stângă a Teatrului Dramatic şi strada Vlad Ţepeş, unde se află și astăzi. Prim-secretarul Comitetului Municipal Braşov al PCR, „a evocat viaţa şi activitatea revoluţionară” a lui Andrei Mureşanu, notau ziarele timpului.