ARO, proiectat de nepotul lui Creangă

ARO Palace, cel mai mai cunoscut hotel din Braşov, a fost proiectat de nepotul marelui Ion Creangă. Arhitectul Horia Creangă s-a născut în 1892, la Bucureşti şi a murit în 1943, la Viena. A construit peste 70 de clădiri administrive, culturale, industriale, dar şi clădiri de locuinţe. Printre construcţiile realizate după planurile arhitectului se numără Teatrul Giuleşti, Uzinele Malaxa şi Halele Obor.

Crescut în sărăcie

Tatăl lui Horia – băiatul lui Ion Creangă – şi-a dus zilele cât a putut pe barba celebrului său părinte, tapându- l de bani când intra în impas. Mama lui Horia şi-a părăsit bărbatul, cam aventuros, luându-i cu ea pe cei patru copii, două fete şi doi băieţi, şi lăsându-şi soţul în braţele unei alte femei. Familia a trăit într-o casă modestă din Bucureşti. Încă din adolescenţă, Horia îşi câştiga pâinea vânzând foiţe de ţigări, bragă, ceai şi prăjituri.

Luat prizonier de nemţi

Horia avea o constituţie atletică, fiind foarte bun la oină şi fotbal. Îi plăcea, însă şi desenul. S-a înrolat voluntar în Primul Război Mondial- Pe front, prins de nemţi după o bătălie purtată în Apuseni, Horia Creangă a ajuns în lagărul Stralsund, de pe ţărmul Mării Baltice. La terminarea războiului, în 1919, a luat hotărârea să-şi continue studiile la Paris. S-a îmbarcat, alături de viitoarea lui soţie, la clasa a treia a unui vas care l-a dus la Marsilia. Ajuns la Paris i s-a alăturat fratele lui mai mic, Ionel, care a urmat tot cursurile de arhitectură.

Studii la Paris

După ce s-a întors în ţară, şi-a deschis un atelier la care muncea împreună cu soţia sa, Lucia Dumbrăveanu şi fratele mai mic, Ionel. Lucrarea care i-a consacrat a fost vila din Deva a avocatului Petru Groza – proiectată în 1927, când omul politic era ministru al lucrărilor publice în al treilea guvern Averescu. Următorul succes, care le-a consolidat reputaţia, a fost clădirea societăţii „Asigurarea Românească” (ARO), de pe bulevardul Magheru. Tot pentru Asigurarea Românească a proiectat şi hotelul din Braşov. Ansamblul din Braşov cuprindea ARO Palace şi ARO Sport, clădirea de pe strada Sfântul Ioan, în spatele hotelului mare. Hotelul Aro a fost ridicat lânga elegantul palat Czell (azi prima cladire de pe Muresenilor pe stânga), între ani 1938-1939.

A murit la 51 de ani

Cutremurul din noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940 l-a prins la Sibiu. Auzind că hotelul Carlton din Bucureşti s-a prăbuşit, a plecat val-vârtej spre Braşov, să vadă dacă imobilul ARO rămăsese în picioare. Cu trei luni înainte de a muri, în aprilie 1943, la onomastica unui prieten pe malul Snagovului, a sărit în apa rece. I-a venit rău şi a fost tras cu greu de prieteni la mal. Din acel moment starea de sănătate i s-a agravat. Pe 4 iulie, s-a internat într-un sanatoriu vienez. A murit la Viena pe 1 august. Fratele lui, arhitectul Ionel Crean­gă, decedase cu doisprezece ani mai devreme, pe 3 martie 1931, în urma unui accident de automobil.

Aripa nouă pe locul unei biserici

 Construcţia părţii noi  a hotelului a început în 1963 şi s-a terminat în 1965. Proiectul a fost făcut arhitectul Iancu Rădăcină (1928-2009). Născut la Râşnov, Rădăcină a făcut institutul de arhitectură din Bucureşti, apoi a profesat toată viaţa la Institutul Proiect Braşov. A făcut iniţial proiectul pentru locul unde se află astăzi parcarea, mult mai în spate decât locaţia actuală. La acea vreme, lângă hotel, se afla o frumoasă biserică reformată. Conducătorii partidului au decis însă că lăcaşul de cult trebuie demolat. Rădăcină a mai proiectat vechiul restaurantul Mioriţa şi hotelul Alpin din Poiană, blocul de la Cinema Patria şi blocurile din capătul bulevardului Victoria. După revoluţie a plecat la fiica sa în Los Angeles. Aici a murit în 2009.

 Hotel lăudat de Iorga

Nicolaie Iorga, în ziarul său „Neamul Românesc”, scria, după inaugurare: „Braşovul e şi mai semeţ. Marea aşezare românească de supt Tâmpa are acum şi cea mai primitoare, bună de ospeţe şi cu odăi dezmierdătoare, între ziduri puternice, parohie pentru drumeţiii din ţară şi din afara ei.

GALERIE FOTO