Fantasticul voiaj al lui Jules Verne prin Valahia şi România

Anul 1882. Un iaht sub pavilion francez a coborât pe Dunăre până în fața Giurgiului, unde a aruncat ancora.  După formalitățile vamale de rigoare, un bărbat în jurul vârstei de 55 ani însoțit de o femeie mai tânără au coborât pe chei, urmaţi de câteva bagaje voluminoase. S-au interesat despre primul tren care se va îndrepta spre București. A doua zi, ajunşi în gara Filaret, au luat o trăsură, tânăra femeie indicând birjarului adresa casei sale, din apropierea Halei Traian. În cele câteva zile petrecute în oraş, perechea a vizitat mai multe locuri. Apoi, cu un tren, s-au îndreptat spre vama de la Predeal. După graniţă, au coborât la Braşov, unde au înnoptat la un hotel. A doua zi au ajuns la Homorod. Aici au stat mai multe zile până ce femeia a reuşit să pună la punct cu notarul mai multe acte. În timpul acesta, bărbatul a vizitat biserica fortificată din Viscri şi, apoi, cetatea Rupea. De aici, s-au îmbarcat într-o trăsură care i-a dus în Făgăraş. Timp de mai multe zile, periplul lor ardelean i-a dus până în Ţara Haţegului. Aici, cei doi aranjaseră să stea mai multe zile la o cabană cu o privelişte de vis, aflată în apropierea la Cetăţii Colţi. Cine erau eroii acestei călătorii? Bărbatul viguros și cu o figură înconjurată de o barbă îngrijită, îmbrăcat după moda timpului, nu era altul decât marele scriitor francez Jules Verne. Discret şi ferit de privirile curioase, aşa cum mai făcuse şi în alte voiaje. Iar femeia era văduva Luiza Fabre, revenită în țară spre a lichida moștenirea lăsată de părinți, prilej de a-i arăta bunului ei prieten frumoasele locuri natale.

Aşa să fi fost?

De-a lungul timpului, mai mulţi ziarişti au găsit probe incontestabile ale relaţiei dintre Luiza şi Jules. Este sigur că s-au cunoscut şi că Luiza a fost la Amiens, în locuinţa lui Jules Verne. Unele obiecte aparţinând celebrului scriitor au rămas urmaşilor Luizei din România. A existat chiar o corespondenţă între cei doi. Din păcate, pierdută într-un scrin vechi dăruit unei slujnice din Bucureşti. În plus, există nu mai puţin de cinci cărţi scrise de prolificul autor, în care se face referire la români sau la România!

Unii autori contrazic ideea unei idile dintre francez şi săsoaica din Viscri, stabilită în Bucureşti. Alţii sunt gata să bage mâna în foc că între cei doi s-a consumat o poveste de amor chiar pe meleagurile noastre. Eu am adunat numeroase informaţii şi mi-a ieşit o nouă istorie din ciclul “Poveştile Braşovului”.