Clădiri Piața Sfatului,  Uncategorized

Povestea casei din Piața Sfatului – Gheorghe Barițiu nr. 1 (Șirul Botelor)

Următoarea casă, aflată la colțul dintre Șirul Botelor și Târgul Cailor (actuala Barițiu) este astăzi numerotată pe strada Barițiu. Casa a aparținut între 1480 și 1506 familiei Benkner, care a dat mai mulți juzi ai Brașovului. Celebra scrisoare a lui Neacșu din Câmpulung, care avertizează brașovenii de iminența unui atac turcesc este adresată „Jupânului Hanăș Bergner”. Johannes Benkner jr., susținător al lui Honterus și al diaconului Coresi, a înființat la Brașov prima fabrică de hârtie din Transilvania.

 

Primele cărți tipărite în română la tipografia diaconului Coresi, au fost sprijinite Johannes Benkner cel tânăr (d. 11 iulie 1565). Jude primar al Brașovului, Benkner cunoștea bine limba română, și a întemeiat în cetatea de la poalele Tâmpei o „moară“ de hârtie.

Între 1835-1841 casa a fost sediul Casinei Române, care aduna cei mai străluciți cărtuirari români din Brașov. Din 1870, intrând în proprietatea familiei Plecker von Pleckersfeld (foto medalion), rămâne cunoscută drept Casa Plecker. Inițial, loja din colțul casei avea un acoperiș țuguiat, la care s-a renunțat ulterior.

Acoperișul țuguiat al lojii Casei Plecker.

 

Din 1913, este cumpărată de Wilhelm Scherg & Co., deținătoare mai multor fabrici de postav la Dârste, Timișu de jos și Brașov. Magazinul de la parter va desface mărfuri produse exclusiv de firma Scherg.

Prezentarea Fabricii Scherg din Brașov în ziarul „Dimineața! din 13 noiembrie 1933.

Înfiinţată în 1823, de Mihail Scherg, compania era în perioada interbelică cea mai veche fabrică de postav din România.

Reclamă din „Gazeta Transilvaniei”, 2 martie 1890.

 

Reclamă din „Gazeta Transilvaniei”, 4 aprilie 1899.

Strămoşul familiei, Mihail Schurger, venise la Brașov la începutul secolului XIX din Langenoels (Prusia Sileziană), să-și încerce norocul în meseria de torcător de lână. Pornind de la un război de țesut și o căldare de vopsit, instalate într-o casă din Săcele, generație de generația, familia Scherg a dezvoltat o afacere uriașă cu magazine în Brașov, Galați, Cluj și Timișoara, cu reprezentanțe în Turcia, Bulgaria, Grecia, exportând postav în Franța și Anglia.

Fondatorii fabricii Scherg.

Fabrica avea înainte de cel de-al Doilea Război Mondial 1600 de angajați. După naționalizarea din 1948, întreprinderea s-a numit ,,Partizanul Roșu”, apoi „Fabrica de stofe Brașov”, iar ulterior ,,Carpatex”.

Între 1920 și 1932, la etajul casei – adresa Piața Libertății nr. 23 – s-a aflat redacția și administrația „Gazetei Transilvaniei” (foto).

Sursele documentare: „Clădirile din Piața Sfatului Brașov” de Nicolae Cornel Russu și Peter Simion (Editura Aldus, 2023); „Brașovul de altădată” de Sextil Pușcariu (Editura Dacia, 1977); „Brașovul de odinioară” de A. Căncescu și T. Mâzgăreanu (Editura Foton, 2008), colecțiile publicațiilor „Gazeta Transilvaniei” (1838-1945) și „Brassói Lapok” (1904-1940), precum și resurse internet.