Povestea casei din Piața Sfatului nr. 17 (Târgul Poamelor)

„Casa albastră” se află pe partea de sud a pieței, retrasă față de frontal celorlalte case. În fața ei se află scuarul numit pe vremuri Târgul Poamelor (Merelor). În registrele orașului se află o mențiune conform căreia, prima clădire aflată în acest loc, care a adăpostit farmacia cetății, a ars din temelii la marele incendiu din 21 aprilie 1689. Clădirea este reconstruită în 1781 de negustorul Andreas Ziengler. Vândut de urmașii acestuia, imobilul trece pe la mai mulți proprietari, ajungând în 1826 în posesia negustorului român Rudolf Orghidan. Născut în 1797 în Șchei, din părinți români, se poate spune că a fost primul magnat roman din Brașov. A început de tânăr comerțul, la 24 ani, înființând firma „fraţii G. Orghidan“ care făceau comerț cu produse de băcănie.

Pe lângă prăvălia de băcănie din Târgul Poamelor, a mai avut o prăvălie cu brevet de băuturi spirtoase şi un han în casele lui din Șchei, precum şi o alta lângă Făgăraș, în Veneţia de Jos, trei fabrici de hârtie, din care una în Gelniţa şi două în Ciuc, o fabrică de oțet în Comana, mai multe spălătorii de lână, și o fabrică de lucrat iasca, pe care o exporta la Triest. Iasca se obținea dintr-o ciupercă uscată și prelucrată, fiind folosită la amnare, un fel de brichete ale respectivei epoci, care aprindeau iasca cu ajutorul unei pietre de cremene. A tipărit cu cheltuiala lui în anii 1838 şi 1839 o gramatică a limbii române și germane. Timp de un an, din 1838, a susținut tipărirea primului ziar românesc din Transilvania, „Foaia Duminicii”.

În 1836, îl angajează, cu contract semnat de el, pe George Bariț, care se afla la Blaj, pe timp de trei ani, ca profesor, cu leafă de patru sute fiorini de argint, pe an, pentru „a învăța pruncii obştei cele de cuviință în limba românească, nemţească şi latinească“, A fost singurul român ales la înființarea Camerei de Comerț şi Industrie din Braşov, în anul 1851, toți ceilalți 14 membrii fiind saşi. S-a căsătorit cu bucureșteanca Ana Alexe Hagi Petkoglu de pe ulița Lipscanilor, o tânără cu zester mare și părăvălie în București. A fost unul dintre fondatorii „Casinei Române”. Susține, încă de la apariție, „Gezeta de Transilvania”.

În 1865, vinde imobilul din Târgul Poamelor către Casa Generală de Economii din Brașov. Aceasta, neavând bani pentru reamenajare, o închiriază mai târziu, companiei Hesshaimer, care avea un magazin pe Șirul Botelor. Din 1889, casa a fost cumpărată de Comunitatea Bisericii Evanghelice, care este și proprietara din prezent. În timpul comuniștilor casa a fost confiscată aici funcționând o cooperativă de consum. Ulterior, printre chiriași s-au numărat chiar o școală de șoferi și un cabinet veterinar. Din 2009, dup o renovare care a durat cinci ani, a primit denumirea de „Casa Albastră” și găzduiește Biroul Parohial Evanghelic.

Sursele documentare: „Clădirile din Piața Sfatului Brașov” de Nicolae Cornel Russu și Peter Simion (Editura Aldus, 2023); „Brașovul de altădată” de Sextil Pușcariu (Editura Dacia, 1977); „Brașovul de odinioară” de A. Căncescu și T. Mâzgăreanu (Editura Foton, 2008), colecțiile publicațiilor „Gazeta Transilvaniei” (1838-1945) și „Brassói Lapok” (1904-1940), precum și resurse internet.