Clădiri Piața Sfatului,  Uncategorized

Povestea casei din Piața Sfatului nr. 7 (Șirul Grâului)

Inițial, în acest loc era o casă fără etaje. Cladirea a fost modificată, în anul 1880, de negustorul evreu David Mandl, administratorul izvorului Maria din Malnaș.

Clădirea înălțată de negustorul Mandl.

Împreună cu soția lui, Rosa, au avut un fiu, viitorul avocat Alfred Mandl. Suferind de o gravă boală de nervi, Alfred, s-a sinucis în 19014, într-un taxi din Budapesta. Întâmplarea este relatată de ziarul budapestan „Népszava”, în ediția din 18 februarie 1914. Pentru că, după ce a ajuns la destinație, pasagerul nu ieșea din mașină, șoferul s-a uitat în spate. Avocatul brașovean de 54 de ani, zăcea mort pe banchetă, într-o baltă de sânge. Din cauza zgomotului făcut de automobil nu s-a auzit când omul își trăsese un glonț în tâmplă.

După 1880, parterul clădirii a fost închiriat pentru două magazine, în cele două părți ale gangului central. În stânga, „Wolfgang Schütz și Fiii ”, o prăvălie cu mărfuri pentru gospodărie, iar în dreapta, „Servatius & Graef”, cu produse metalice, de la instrumente de lăcătușerie, până la veselă. Tot din magazinul „Servatius & Graef” se puteau alege, conform reclamelor din 1880, mai multe modele de mașini de cusut produse de firma newyorkeză „Wheeler & Wilson” („Gazeta Tramsilvaniei”, 3 februarie 1880).

Ulterior, frații Schultz și-au mutat magazinul pe Șirul Inului.
În imaginea din stânga se observă firma „Servatius & Graef”.

După Primul Război Mondial, în stânga funcționa drogheria și parfumeria Krafft &Herbet, locul unde se găsea cea mai bună vopsea de păr pentru damele cochete.

În stânga, reclamă publicată în 14 noiembrie 1934, în revista „Realitatea Ilustrată”. În dreapta, reclamă publicată de ziarul „Universul” în 20 mai 1936

„Krafft & Herbet” a funcționat în acest spațiu până în 1940, când s-a mutat pe actuala stradă Republicii, așa cum anunța „Gazeta Transilvaniei.

Reclamă din „Gazeta Transilvaniei”, 19 septembrie 1940

În dreapta funcționa prăvălia și atelierul celui mai bun ceasornicar și bijutier brașovean al vremii, Heinrich Ostersetzer. Fiii lui au continuat tradiția până după cel de-al Doilea Război Mondial.

Reclamă publicată de „Gazeta Transilvaniei” în 10 aprilie 1924. Firma ceasornicarului Ostersetzer se distinge în fotografie.

Clădirea a fost supraînălțată în 1920. În anii ’30, în clădire a funcționat Societatea Bancară Românească.

Sursele documentare: „Clădirile din Piața Sfatului Brașov” de Nicolae Cornel Russu și Peter Simion (Editura Aldus, 2023); „Brașovul de altădată” de Sextil Pușcariu (Editura Dacia, 1977); „Brașovul de odinioară” de A. Căncescu și T. Mâzgăreanu (Editura Foton, 2008), colecțiile publicațiilor „Gazeta Transilvaniei” (1838-1945) și „Brassói Lapok” (1904-1940), precum și resurse internet.