Povestea caselor din Piața Sfatului nr. 23 și nr. 24 (Șirul Inului)

Cunoscută drept Palatul Safrano, clădirea aflată azi în Piața Sfatului la nr. 23 a avut ca proprietar un grec foarte bogat. Familia Safrano(s) a deținut proprietăți și a fost menționată în scriptele financiare al orașului, încă din 1782.

În 1870, impozanta clădire a fost refăcută mărită după planurile arhitectului brașovean Peter Bartesch, fiind considerată cea mai scumpă clădire din Brașov – 3500 de florini. Frumoasa fiică a negustorului Anastasie Sofrano s-a căsătorit cu politicianul Alexandru Vaida Voievod, medic, publicist și lider al Partidului Național Român.

Cererea în căsătorie a fost făcută în Palatul Sofrano, după ce – îndrăgostit până peste urechi – tânărul Vaida Voievod i-a scris un întreg volum de versuri domnișoarei Elena Sofrano.

Participant de seamă la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1918, Vaida Voievod a fost și primul șef de guvern al României Mari. Împreună cu soția a locuit în imobil în 1900, dar s-a mutat apoi la Cluj.

În anii ’20, în clădire a funcționat „Banca Generală a Țării Românești”.

În fața celor două clădiri se afla stația tramvaiului, unde locomotiva era desprinsă de vagoane pentru manevra de rebrusare (întoarcere).

Până în 1911, casa aflată azi în Piața Sfatului la numărul 24 a aparținut familiei Ioannides, fabricanți de uleiuri minerale din petrol. Constantin Ioannides moare în 1903, iar moștenitori săi vând casa în 1911.

Până în 1910, la parterul ambelor clădiri (Palatul Sofrano și Casa Ioannides) se afla băcănia „Victor Bruss & Co”.

Odată cu achiziționarea imobilului de către Thomas Scheeser & Galtz, în 1911, comercianți de fierărie, la parter a fost deschis magazinul „Eisenhof” – „Curtea de fier”.

Chiar și după naționalizare, magazinul și-a păstrat profilul comercial original, menținându-și – pentru o lungă perioadă – numele. De asemenea, În perioada comunistă magazinul „Curtea de Fier” a fost extins și la parterul caselor vecine (foto).

Sursele documentare: „Clădirile din Piața Sfatului Brașov” de Nicolae Cornel Russu și Peter Simion (Editura Aldus, 2023); „Brașovul de altădată” de Sextil Pușcariu (Editura Dacia, 1977); „Brașovul de odinioară” de A. Căncescu și T. Mâzgăreanu (Editura Foton, 2008), colecțiile publicațiilor „Gazeta Transilvaniei” (1838-1945) și „Brassói Lapok” (1904-1940), precum și resurse internet.