Clădiri Piața Sfatului,  Uncategorized

Povestea casei din Piața Sfatului nr. 25 (Șirul Inului)

Primul proprietar cunoscut al clădiri, între 1739 – 1798, a fost Georg Ferdinand de Drauth, secretar al magistratului orașului. Trecută ulterior pe la mai mulți proprietari, casa este cumpărată în 1829 de doi negustori români – Ion și Constantin Ceprescu, împreună cu moșierul Dumitru Nicolau. La parter, spațiul comercial este închiriat firmei Laszlo &Kindler, magazin de stofe și articole de modă.

Firma „Lazlo & Kindler”, într-o „Înștiințare” publicată în „Gazeta Transilvaniei” în 18ianuarie 1861

De la urmașii lui Nicolau, în 1885, casa este cumpărată de Iacob, primul din „dinastia Mureșienilor”, familia de cărturari brașoveni. Venit la Brașov de la Blaj pentru a-l ajuta pe George Barițiu să redacteze primul ziar politic al românilor ardeleni, „Gazeta de Transilvania”, Iacob Mureșianu (1812-1887) se stabilește aici în 1837. Se căsătorește în 1840 cu Sevastia Nicolau, dintr-o bogată familie de negustori șcheieni. Din 1850, devine proprietarul „Gazetei Transilvaniei”. Nu este numai ziarist, ci și un activist pentru drepturile românilor, fondând„Casina Română” și „Reuniunea Femeilor Române”.

Cei mai importanți reprezentanți ai „Dinastiei Mureșienilor”.

La scurt timp după moartea lui Iacob Mureșianu, în septembrie 1887, „Gazeta Transilvaniei” – condusă de fiul său Aurel (1847-1909) – îşi anunţa cititorii de achiziția tipografiei. Începând din anul următor, gazeta va fi editată în Tipografia „A. Mureşianu”,  care a funcționat în casa de pe Șirul Inului. Până atunci, reputatul ziar fusese publicat în tipografia lui Johann Gott. Maşina de tipărit a fost adusă de la Viena.

Reclame pentru tipografia A. Mureșianu din „Gazeta Transilvaniei”. Stg. – 17 decembrie 1889. Dr. – 12 noiembrie 1899.

Soția lui Aurel, Elena (1862-1924), a urmat cursurile Școlii de Arte și Meserii din Viena, devenind prima pictoriță cu studii de specialitate din spațiul românesc. Profesor și compositor, Iacob Mureşianu jr. a studiat ingineria la Viena, în paralel cu studiile musicale, apoi, a urmat Conservatorul din Leipzig. A editat, la Blaj, prima revistă muzicală din ţara noastră, intitulată „Musa Română”

Văr cu Aurel, Andrei Mureșianu a venit ca profesor la Brașov în 1848. Poemul său „Un răsunet”, scris la Brașov pe melodia unui vechi imn religios, a devenit imnul României în 1990.

La începutul secolului trecut, la parterul casei funcționa magazinul negustorului A. Bidu.

Anunț al firmei „Bidu & Nachfolger”, din „Gazeta Transilvaniei”, 7 iulie 1919.

În 1968, în urma donației apartamentului familiei Mureșianu, împreună cu o arhivă de peste 25.000 de documente, s-a înființat aici Muzeul Casa Mureșienilor.

Sursele documentare: „Clădirile din Piața Sfatului Brașov” de Nicolae Cornel Russu și Peter Simion (Editura Aldus, 2023); „Brașovul de altădată” de Sextil Pușcariu (Editura Dacia, 1977); „Brașovul de odinioară” de A. Căncescu și T. Mâzgăreanu (Editura Foton, 2008), colecțiile publicațiilor „Gazeta Transilvaniei” (1838-1945) și „Brassói Lapok” (1904-1940), precum și resurse internet.