Povestea caselor din Piața Sfatului nr. 12-13 (Șirul Florilor)

Cele două clădiri au acces dintr-o curte interioară comună. Clădirea din stânga a aparținut initial familie Manuel Constantin, comercianți de lână și apoi moștenitorilor lor. După 1860, în spațiul comercial din stânga, la parter, funcționează magazinul de lumănări și săpunuri al fabricantului Moriz Clompe. Urmașul său, Fritz Clompe va dezvolta cea mai mare fabrică de săpun din zona Brașovului. În deceniile II și II ale secolului trecut săpunul de rufe „Pistolet” era foarte căutat de gospodinele maghiare. Magazinul se mută pe str. Voievodul Mihai (fostă Vămii, actuala Mureșenilor).

La parter se perindă mai multe magazine de textile. În anii ’30, pe acoperișul casei este instalată o reclamă de dimensiuni mari pentru cea mai apreciată marcă de mătăsuri din epocă, „Ivette”.

În clădirea de la actualul număr 13, a funcționat o farmacie vestită încă din 1733, când a fost fondată de Georg Boltosch. Numită „La arap” („Zum Mohren”), farmacia a fost preluată la sfârșitul secolului XIX de Karl Hornung, apoi, de urmașul său, Iulius.

Ultimul a renunțat la meseria de farmacist, încercându-și norocul, mai întâi, cu fabrica de muștar, căreia îi recomandă produsele în reclame. Julius Hornung a devenit apoi, din 1916, curator la societatea de pompe funebre.

Conform unui anunț apărut în „Gazeta Transilvaniei” la 1 mai 1916, se poate spune că „Zum Mohren” a fost prima farmacie cu program non-stop din Brașov.

La parterul casei a continuat însă să funcționeze o farmacie , aparținând lui Karl Herter, fiul fotografului Samuel Herter din București și fratele fotografului Wilhelm Herter din Brașov.

Începând cu anii 70, până în ziua de azi, clădirea a găzduit o agenție Loto.

Sursele documentare: „Clădirile din Piața Sfatului Brașov” de Nicolae Cornel Russu și Peter Simion (Editura Aldus, 2023); „Brașovul de altădată” de Sextil Pușcariu (Editura Dacia, 1977); „Brașovul de odinioară” de A. Căncescu și T. Mâzgăreanu (Editura Foton, 2008), colecțiile publicațiilor „Gazeta Transilvaniei” (1838-1945) și „Brassói Lapok” (1904-1940), precum și resurse internet.