Povestea casei din Piața Sfatului nr. 26 (Șirul Inului)

Una dintre cele mai impresionante case din Piața Sfatului a fost construită după planurile arhitectului Josef Hubert. Arhitectul budapestan a mai proiectat clădirea Prefecturii Cluj (fostă Cameră de Comerț) și clădirea Băncii Naționale din Timișoara (fostă Bancă Austro-Ungară).

Trei case demolate

Bogata familie Czell a lăsat Brașovului trei monumente arhitecturale. Wilhelm Czell a construit Palatul Soarelui, în 1901, la intersecția dintre strada Rudolf (actualul bulevard Eroilor) și strada Vămii (actuala strada Mureșenilor). Fratele lui, Carol Czell, a ridicat, în 1902, clădirea de pe strada Vămii nr.13.  Cel de-al treilea palat a fost construit de cel de-al treilea frate, Friedrich Czell, în anul 1903 în Piața Sfatului, pe locul unde avea deja trei case. După ce le-a demolat, a ridicat acolo un palat impresionant, cu balconașe sculptate și basoreliefuri cu figuri umane. În spatele palatului, a construit o mică clădire rezidențială pentru uz propriu, cu intrarea din Aleea „După Ziduri”.

De la spirtoase la bere

Întemeietorul concernului, Friederich Thomas Czell (1816-1892), și-a început afacerile cu o distilerie în Târgul Cailor – actuala stradă Barițiu. Apoi, cu o fabrică de bere pe actuala stradă Lungă și o fabrică de spirtoase în Cristian. Au urmat numeroase investiții în producția de zahăr (fabria Bod), minerit (Vulcan) și construcții. În 1894, este finalizată fabrica de bere de la Dârste. Odată cu dezvoltarea concernului „Friederich Czell și Fiiii”, fiii fondatorului, Wilhelm, Friederich Paulus și Carol  au schimbat fața Brașovului. După moartea celor trei fii, afacerea a fost continuată de nepoți.

Trei palate în Brașov

Pe lângă somptuasa clădire din Piața Sfatului a mai construit două palate pe strada Vămii – actuala Mureșenilor – și unul pe strada Neagră – actuala stradă Bălcescu. De asemenea, în 1909 a amenajat mlaștina din Noua într-un lac, cu ajutorul unor lipoveni. De aici, iarna, angajații tăiau blocuri mari de gheață și le depozitau în grotele de pe actuala stradă Andrei Bârseanu, unde țineau berea rece. Tot pentru a ține berea ferită de soare, în timpul transportului în butoaie, au plantat plopii de pe Calea București.

Șase fabrici de bere în țară

Carl şi Eugen Czell- nepoţii fondatorului, cumpără în 1905, fabrica de bere „Luther” din București. Înainte de Primul Război Mondial, concernul „Friederich Czell şi Fiii” avea în funcţiune fabrici de bere la Braşov, Miercurea Ciuc, Timişoara, Sighişoara, Cluj şi Bucureşti, precum şi fabrici de spirt la Cristian, Dârste şi Sibiu. În Primul Război Mondial fabrica de spirt din Cristian şi fabrica de bere din Dârste au ars complet. Pivniţele cu vinuri au fost jefuite şi golite. Fabrica de bere din Dârste a fost reconstruită în anii 1917-1918. După război, în 1922, concernul se separă în două companii. În 1948, toate fabricile Czell sunt naționalizate, iar proprietățile naționalizate.

Chiriașii Palatului Czell

În Palatul Czell din Piața Sfatului a funcționat redacția revistei germane „Klingsor”, banca A.Suru și magazinul de îmbrăcăminte pentru dame și bărbați N.V.&o. Westemean. Din 1928, aici a avut sediul banca Kronstadter Allgemeine Sperkasse. O perioadă, aici a funcționat o reprezentanță a celebrei mărci de cafea Julius Meinl.

În clădirea izolată cu pivniță și două etaje spre zidul de apărare medieval din spatele Palatului Czell a funcționat cafeneaua Elite cu grădină de vară spre pârâul Graft. După naționalizarea din 1948, aici este sediul Băncii Naționale a României.

Sursele documentare: „Clădirile din Piața Sfatului Brașov” de Nicolae Cornel Russu și Peter Simion (Editura Aldus, 2023); „Brașovul de altădată” de Sextil Pușcariu (Editura Dacia, 1977); „Brașovul de odinioară” de A. Căncescu și T. Mâzgăreanu (Editura Foton, 2008), colecțiile publicațiilor „Gazeta Transilvaniei” (1838-1945) și „Brassói Lapok” (1904-1940), precum și resurse internet.