Clădiri Piața Sfatului,  Uncategorized

Povestea casei din Piața Sfatului nr.5 (Șirul Grâului)

După marea reconstrucție care a urmat teribilului incendiu din 1689, aici erau două case. La începutul secolului XIX, în casa din stânga , la parter, era librăria Hiemesch. În dreapta, tot la parter, era o farmacie numită până la jumătatea secolului al XIX-lea „La îngerul păzitor”, apoi, „La vulturul negru”.

La început, Librăria Hiemesch a funcționat în casa de pe Șirul Grâului.
Reclamă a farmaciei „Îngerul păzitor”, apărută îm „Gazeta Transilvaniei” în 4 ianuarie 1901

Wilhem Hiemesch a organizat una dintre cele mai moderne librării ale timpului, asigurând curierat gratuit la domiciliu, importând cele mai noi produse de papetărie, oferind servicii de legătorie sau distribuind bilete și partituri ale concertelor ce aveau loc la Sala Reduta. După 1924, frontoanele celor două clădiri au fost unite, la etaj funcționând „Banca de Industrii și Comerț a Transilvaniei”. Fiul proprietarului farmaciei „La îngerul păzitor”, scriitorul Erwin Neustadter (1897- 1992), a lăsat în scrierile sale descrieri detaliate ale Pieței Sfatului din perioada interbelică.

 

Cărțile lui Erwin Neustadter descriu Brașovul interbelic.

De asemenea, pictorul Hans Eder (1883 – 1955), cel mai important portretist din perioada interbelică, a locuit la etajul clădirii. Seria de tabloruri numite  „Poze la fereastră cu natură moartă” este realizată în imobilul respectiv.

Hans Eder picta Piața Sfatului prin fereastra casei de pe Șirul Grâului.
Sursele documentare: „Clădirile din Piața Sfatului Brașov” de Nicolae Cornel Russu și Peter Simion (Editura Aldus, 2023); „Brașovul de altădată” de Sextil Pușcariu (Editura Dacia, 1977); „Brașovul de odinioară” de A. Căncescu și T. Mâzgăreanu (Editura Foton, 2008), colecțiile publicațiilor „Gazeta Transilvaniei” (1838-1945) și „Brassói Lapok” (1904-1940), precum și resurse internet.