Povestea casei din Piața Sfatului nr. 3 (Șirul Grâului)
În 1932, aici se aflau casele unui bogat negustor român Constantin Boghici. În 1837, ajutat de negustorul șcheian Rudolf Orghidan, a instalat în imobil o tipografie pentru publicații românești. Mașinile tipografice, foarte vechi, datând încă de pe vremea lui Honterus, fuseseră luate în arendă de la văduva senatorului brașovean Iohann Georg von Schobeln. Pentru că primise permisiunea de la autorități de a tipări în limba română, grecească și sârbă, era numită „Privilegiata Tipografie”. Aici, profesorul Emilian I.Nichifor a publicat „Pravila comerțială”, data la tipar pe cheltuiala lui Gheorghe Nica. Tot aici, pe cheltuiala negustorului Rudolf Orghidan este tipărită prima publicație în limba română din Transilvania „Foaia Duminicii”.
Gheorghe Nica, al doilea finanțator al tipăririi aici a cărților în limba română, avea o fabrică de lumânări de ceară la Prejmer, o exploatare de minereuri de fier de la Poiana Sărată și acțiuni la Băile de abur din Brașov. Nica a fost primul român ales de sași în „consiliul comunal al Brașovului“, în 1838, mult timp fiind și singurul român în această poziție. A fost bunicul cărturarului brașovean Sextil Pușcariu.
Într-o odaie din curtea imobilului funcționa o capelă în care se țineau slujbe ortodoxe. După o dispută cu comunitatea greacă privind limba în care se țin slujbele la Biserica Ortodoxă de pe strada Târgul Cailor, Boghici, împreună cu alți negustori români, se decid să finanțeze ridicarea unei lăcaș prtodox în locul casei. În 9 iunie 1895, aici se pune piatra de telelie a actualei biserici, care este sfințită în 1895. Casa a avut de la început două prăvălii la parter și casa parohială la etajul 1. Clădirea în stil neobizantin este placată cu cărămizi aparente roșii și galbene din Szeghedin.
Turnul octogonal de pe fațadă, ridicat ulterior, se prăbușește la cutremurul din 1940. Este refăcut abia în 1973.
Primul paroh al așezământului cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost Bartolomeu Baiulescu, inițiatorul învățâmântului pentru meserii destinat românilor și editorul revistei „Meseriașul Român”. Cea mai valoroasă lucrare a sa este însă „ Monografia” în care face un scurt istoric al Bisricii „Sfânta Treime”, istorisește neînțelegerile cu grecii și felul în care s-au ridicat capelele Groaveri și Târgul Grâului. De asemenea, din cartea lui Bartolomeu Baiulescu se poate afla istoricul construirii bisericii ortodoxe din Piața Sfatului.
